Poeme trecute prin timp

Cerul din seringă

Îmi arde fiinţa, şi rugu-i se vede
Când zorii se-ating de pridvor.
Nu iarba, tăcerea e verde
Îmbolnăvită de dor.

Îmi scapără clipa prin creierul plin
De nenumărate drumuri gânditoare,
N-am iubit în New York, nici în Beijing –
Deşi am trecut şi aceste hotare.
Vreau să cutreier planeta mea, mică:
Flacără sunt blîndă, cinstea nu frig,
Gânduri prea multe spre cer mă ridică,
Ploi torențiale, cu glas omenesc eu vă strig:

Îmi arde fiinţa! Cerul se zbate în seringă,
Mi-l introduce în musculatură mediul-profesor.
Un alt cer se roteşte în juru-mi ca o verigă:
Unul mă salvează, şi altul mă ajută să mor.

Reclame

Artistul plastic Ion Chitoroagă a descoperit poetul genial

Renata Verejanu   Valentina Patraș, Renata Verejanu   Renata Verejanu

Sunt pictori și pictori, poeți și poeți… Dar un artist plastic care să se pătrundă atât de mult de poezia unui poet mereu marginalizat, să spună că e unul dintre cei mai mari poeți, și că merită o lucrare artistică –
un tablou-metaforă, – nu prea întâlnești zilnic pe la noi…
Un artist plastic talentat a știut să aprecieze un poet talentat…

Fan Club ”Renata Verejanu”

Din poemele care au răsunat la Balul Micului Prinţ

Oftat închis în auz

Mi-am turnat vorbele în palme, poftiţi:
Voi, patru anotimpuri flămânde de mine,
Serviţi.

Istovită de anii mei, nu încap în nici o oglindă
A celor patru zări; ca focul în lemne
Surâd blândă.

Oftatul, din suflet eliberat, s-a închis în auz,
Nu-l goneşte nici o rugăciune, nici o sudalmă –
Preludiu confuz.

M-am răspândit ca un zbor neterminat
Din casă în casă, din palmă în palmă –

M-am înălţat
În numele de Mamă.

P.S. La Palatul Naţional, în faţa a 2000 de spectatori, şi apoi a zeci de mii de telespectatori, Mariana Bahnaru a recitat foarte frumos din poemele Renatei Verejanu… Lumea continuă să telefoneze, încântată de poemele geniale…