Arhiva pentruScriitori mari

Poveste

O, nemurire de morminte unde loc eu n-am avut -

 Faţa nopţii mă ascunde sub obrazul ei tăcut.

Trec bărbaţi nespus de tineri,

                cum trec veacuri date-n spic:

 îmi îndrept spinarea-n timpul către care mă ridic.

Submarin de-i demnitatea, o aştept la mal de ani:

Se va răspândi în lume, izbăvindu-ne de duşmani.

Ruşinându-se de valuri, se izbeşte largu-n mine:

Simt Atlanticul cum stoarce din statura mea ruine.

Zâmbet-mândru se avântă şi se smulge din adânc:

Stă mulţimea între zile pân-ce soarta îmi mănânc.

Până ce ajung la omul despre care trece-o veste

Că mi-i sprijin, că mi-i cântec…

                dar îmi e numai poveste.

1982

 

Poeme dedicate

Artistul

                           Lui Mihai Volontir

Intrase în lacrimi – începea să plângă,

Aşa, cum ar putea să plângă cineva

Dacă într-o bună zi se va trezi lângă

Moarea proprie, a sa.

 

Apoi intra în zâmbet – cu prietenii toţi,

Cu ei râdea mai mult decât cu gura.

Râgeau în el chiar şi cei morţi,

Sfărmând trădarea, împrospătând arătura.

 

Intra pe urmă-n dans, cu viscolul de seară,

Dansau zăpada anului întreg.

Striviţi de oboseală, dansau şi ameţeala –

Dansul lor nici cu plugul nu-l şterg.

 

Intrase, în sfârşit, în propria-i făptură…

Vorbea încet, doar singur să se-auză.

Se risipea-nserarea, far-nici o lovitură –

Răbdarea-i mai zăcea palidă pe buze.

Soljenitin decorat dupa moarte

Aleksandr Soljeniţîn decorat post-mortem

de preşedintele Băsescu

 

Preşedintele Traian Băsescu a semnat miercuri decretul

de conferire post-mortem a Ordinului Naţional „Steaua României”

în grad de Mare Cruce, scriitorului Aleksandr Soljeniţîn.

Preşedintele României l-a decorat post-mortem pe Aleksandr Soljeniţîn

„pentru curajul şi demnitatea de care a dat dovadă, remarcându-se

ca una dintre cele mai mari conştiinţe ale Rusiei secolului XX,

şi pentru contribuţia avută la îmbogăţirea patrimoniului

literaturii universale”.