Nu mi-aţi făcut nici un rău
Nu mi-aţi făcut nici un rău: doar atât –
Mi-aţi izgonit copilăria din sânge.
Zorii de-atunci poartă chip urât,
Inima – bătăile îşi frânge.
Fiecare moleculă se vrea, trăind în socitate
Să fie adevăr preacurat. Atunci de unde
Cruzimea ia lacheii ce-o slujesc? Ce necesitate
Prin vinele lor zilnic pătrunde?
Mi-au secerat din suflet lanul de grâu
(Mi-au secerat sufletul din lanul de grâu – DV)
Un soare alb ca romaniţa, un soare vertical
Trece prin ecoul groaznic, în scrum până la brâu,
Crezând că fumu-acesta e fum industrial.
Literele n-au putere să se ţină-n cuvânt:
E anotimpul, când rugina nu roade, plânge…
Nu mi-aţi făcut nici un rău, doar atât:
Mi-aţi izgonit copilăria din sânge.
28.06.1980
